Cercetătorii consideră că peștii clovn știu să numere

Vibrisele, cunoscute popular drept „mustăți”, sunt fire speciale și sensibile de păr care joacă un rol esențial în viața pisicilor. Ele ajută la perceperea mediului înconjurător și la orientarea în spațiu.

Ce sunt vibrisele la pisici?
Vibrisele sunt fire lungi și rigide care cresc în jurul botului, deasupra ochilor și pe lăbuțe. Spre deosebire de blană, ele nu țin de cald, ci funcționează ca niște organe tactile foarte sensibile. Fiecare vibrisă este înrădăcinată într-un folicul bogat în nervi, care trimite informații către creier de fiecare dată când vibrisa se mișcă sau atinge ceva.

Un nou studiu arată că nu toate animalele de companie urmăresc televizorul la întâmplare. Câinii, în special, par să aibă gusturi bine conturate, iar aceste preferințe sunt influențate de trăsăturile lor de personalitate.

Cercetători de la Universitatea Auburn din Alabama au chestionat 453 de stăpâni de câini ale căror patrupede manifestă interes față de televizor. S-a constatat că animalele mai energice urmăresc mai atent obiectele aflate în mișcare pe ecran, în timp ce câinii anxioși sau timizi reacționează mai ales la sunete neobișnuite, precum sonerii sau zgomote de mașini.

De fiecare dată când auzim că o mașină are 200 de cai-putere, creierul nostru face imediat conexiunea: „Ah, ca și cum ar avea forța a 200 de cai!” Dar, un cal adevărat poate produce, în realitate, mult mai mult decât un singur „cal-putere”.

Termenul de „cal-putere” a fost introdus în secolul al XVIII-lea de către inginerul James Watt, nu pentru a descrie forța maximă a unui cal, ci pentru a-și promova motoarele cu abur. A folosit o formulă bazată pe un cal care învârtea o roată de moară ore întregi, rezultând o medie de 745 de wați — echivalentul unui cal-putere.

Un nou studiu realizat de cercetători de la The Scripps Research Institute scoate la lumină un mecanism ascuns al creierului care poate explica de ce dependența de alcool este atât de greu de rupt. O zonă minusculă din talamus — numită nucleul paraventricular (PVT) — joacă un rol esențial în felul în care creierul „învăță” că alcoolul nu doar că oferă plăcere, ci și poate atenua suferința.

Experimentele realizate pe animale au arătat că, în perioadele de sevraj, creierul nu mai leagă alcoolul de starea de euforie, ci de dispariția durerii și a anxietății provocate de lipsa lui. Această asociere devine tot mai puternică în timp, iar dorința de a scăpa de disconfort se transformă într-o forță aproape irezistibilă. Practic, organismul nu mai caută plăcerea — ci ușurarea. Iar acest mecanism este ceea ce ține milioane de oameni captivi în cercul vicios al dependenței.

Unul dintre cele mai mari mistere arheologice ale lumii — modul în care au fost transportate impresionantele statui moai — pare să fi fost în sfârșit elucidat. Cercetătorii au demonstrat că aceste colosuri nu au fost trase pe bușteni sau mutate cu eforturi supraomenești, ci „plimbate” printr-o tehnică ingenioasă de balans, care le-a permis să se deplaseze vertical, aproape ca niște pași omenești.

Pe Insula Paștelui, una dintre cele mai izolate regiuni locuite de pe planetă, poporul Rapa Nui a ridicat între secolele XIII și XVI aproape 900 de statui moai. Fiecare dintre acestea cântărește între 12 și 80 de tone, are câțiva metri înălțime și pare să privească solemn spre interiorul insulei. Timp de secole, misterul deplasării lor din carierele de piatră până la locurile sacre a alimentat numeroase teorii: de la sanii uriași și mii de oameni, până la ipoteze fantastice despre „intervenții supranaturale”.

Disconfortul digestiv poate apărea oricând — fie că este vorba despre balonare după o masă copioasă sau o indigestie trecătoare. Deși medicina modernă oferă soluții eficiente, din ce în ce mai mulți oameni redescoperă remedii naturale folosite de secole: plantele și condimentele. Unele dintre ele nu doar că adaugă savoare mâncărurilor, dar au și efecte benefice reale asupra sistemului digestiv, confirmate de cercetări moderne.

Unul dintre cele mai cunoscute remedii naturale este menta. Planta de Mentha piperita conține mentol — o substanță activă cu efect relaxant asupra mușchilor intestinali. Ceaiul sau capsulele de mentă pot reduce balonarea, crampele și senzația de greutate, iar unele studii arată că poate calma inclusiv inflamația și disconfortul provocat de bacterii nedorite.

Manualele, aplicațiile și listele lungi de cuvinte noi pot părea cea mai logică metodă de a învăța o limbă străină, dar pentru mulți cursanți ele duc rapid la plictiseală și lipsă de motivație. Poezia, în schimb, oferă exact ceea ce lipsește acestor metode: emoție, ritm, cultură și sens. Iar acest lucru nu este doar o impresie romantică — știința confirmă că poezia activează în creier mecanisme profunde de învățare și plăcere.

Atunci când înveți un poem într-o limbă străină, nu repeți mecanic propoziții artificiale precum „Pinguinul mănâncă patru lei”, ci intri într-o lume de imagini vii, sunete ritmate și cuvinte care poartă emoție. Ritmul și rima te obligă să asculți mai atent, să pronunți mai clar și să înveți mai repede. Poezia nu te lasă să rămâi pasiv — ea te face să trăiești limba.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea McGill din Canada avertizează că, până la sfârșitul acestui secol, mai mult de 100 de milioane de clădiri din întreaga lume ar putea fi inundate din cauza creșterii nivelului mării. Fenomenul este considerat una dintre cele mai serioase și ireversibile consecințe ale schimbărilor climatice.

Potrivit oamenilor de știință, principalele cauze sunt topirea ghețarilor, pierderea calotelor polare și dilatarea apei oceanice pe măsură ce temperatura globală crește. Chiar și în cel mai optimist scenariu, în care guvernele reduc drastic emisiile de gaze cu efect de seră, nivelul mării va crește cu cel puțin jumătate de metru.

Uneori, pisicile se apropie de bolul cu apă cu o prudență aproape ceremonioasă. Par să-l testeze, atingând ușor suprafața apei cu lăbuța înainte de a bea. Deși poate părea un gest ciudat, el are explicații logice și chiar științifice.

Specialiștii în comportamentul felin, printre care Pam Johnson-Bennett, explică faptul că una dintre principalele cauze este sensibilitatea mustăților. Pisicile au mustăți foarte fine, care le ajută să perceapă chiar și cele mai mici vibrații din aer. Atunci când își bagă capul într-un bol adânc, marginile vasului sau fundul pot atinge mustățile și le pot provoca disconfort. Pentru a evita această senzație neplăcută, pisica își folosește lăbuța ca pe o „linguriță”, gustând apa fără să-și apropie capul prea mult.

Mulți oameni cred că un câine trebuie să știe „cine e stăpânul în casă”. În realitate, această idee vine dintr-o interpretare greșită a unui vechi studiu despre lupi și nu are nicio legătură cu comportamentul canin modern.

Conceptul de „dominare” a apărut după ce zoologul David Mech a observat ierarhii în grupurile de lupi ținuți în captivitate. Mai târziu, chiar el și-a corectat concluziile, explicând că în natură lupii trăiesc în structuri de tip familial, nu într-o luptă constantă pentru putere.